Publicaţie editată de Divizia 2 Infanterie „Getica“, Bulevardul Mareşal Alexandru Averescu nr. 1, Buzău
ISSN 2359-9898 | ISSN L2359–9898

Semnal editorial


Autor: Colonel (r.) dr. Mircea Tănase
Data publicării: 13.08.2019

Numărul 25 al revistei Străjer în calea furtunilor, cadran militar buzoian care apare sub egida Fundaţei „Mareşal Alexandru Averescu", este dedicat tanchiştilor, la Centenarul acestora în Armata României, fără a neglija însă domeniile cu care ne-a obişnuit deja această prestigioasă publicaţie în decursul celor 13 ani de existenţă în panoplia presei militare româneşti.
Din editorialul semnat de domnul general-maior Gheorghiţă Vlad, comandantul Divizie 2 Infanterie „Getica" şi preşedinte al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu", reţinem că „...suita de manifestări pe care militarii garnizoanei Buzău o realizează, cu sprijinul autorităţilor, la monumentele din municipiu sau din judeţ, ale celor care s-au remarcat prin faptele lor, prin exemplul pe care îl reprezintă sau prin moştenirea cu valoare simbolică ce ne-au lăsat-o, face parte din datoria noastră." În acest sens, revista inserează, sub semnătura maistrului militar principal Iulian Cadulencu – redactor cu vechi state în publicistica militară, cu merite reale în tehnoredactarea acestui număr – relatări despre întâlnirile membrilor Fundaţiei cu veteranii de război, ceremoniile militare dedicate Zilei de 9 mai (Proclamarea Independenţei de Stat a României, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Uniunii Europene), Zilei Eroilor, despre campaniile umanitare la care, alături de membrii Fundaţiei, au participat militari din unităţile buzoiene, dar şi din garnizoanele Galaţi, Brăila, Focşani şi Bacău. De asemenea, pe 21 martie a fost marcată Ziua Internaţională a Pădurilor, iar în 18 aprilie Ziua Porţilor Deschise la Divizia 2 Infanterie „Getica".
Vara de foc pe care militarii din comandamentul şi structurile subordonate Diviziei 2 Infanterie au traversat-o în cadrul amplului exerciţiu „Saber Guardian 19" este prezentată documentat şi sugestiv ilustrată de către maiorul Silviu Bădiliţă, ofiţerul cu relaţiile publice al marii unităţi şi redactor-șef adjunct al revistei.
La rubrica Istorie-cultură remarcăm articolul semnat de către domnul general-maior Gheorghiţă Vlad, Contribuţia armatei române la realizarea unirii Basarabiei cu România, susţinut nu doar de pasiunea recunoscută a autorului pentru istoria militară, ci şi de un bogat aparat critic, bazat pe surse bibliografice de primă mână.
Deosebit de interesant este ineditul Jurnal din anii 1938-1940 al lui Nicolae Iorga, apărut la Editura Humanitas, la care face competentă referire cunoscutul istoric şi gazetar militar colonelul dr. Florin Şperlea, redactorul-şef al Observatorului Militar.
Campania armatei române în Pocuţia şi Ungaria, în glorioasa vară a anului 1919, este prezentată, cu rigoarea ştiinţifică şi relatarea cursivă cu care ne-a obişnuit de mult, de către profesorul universitar colonel dr. Ion Giurcă, reputat istoric militar, un vechi şi valoros colaborator al revistei noastre.
Locotenent-colonelul dr. Cezar Cucoş, comandantul Batalionului 495 Paraşutişti „Ştefan Şoverth" abordează de această dată o problemă eminamente terestră, Bătălia blindatelor de la Kursk, din vara anului 1943, cea care, în opinia multor teoreticieni militari, a schimbat cursul celui de-al Doilea Război Mondial, înclinând decisiv balanţa în favoarea sovieticilor şi, implicit, a forţelor Coaliţiei Naţiunilor Unite.
Tot despre tancuri şi despre evoluţia acestora în Armata României, dar şi despre învăţământul militar de specialitate, ne vorbeşte, la Centenarul acestei arme, colonelul Marian Bae, comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă „Mihai Viteazul", iar plutonierul adjutant Lucian Irimia, din redacţia ziarului Observatorul Militar face o frumoasă pledoarie tancului şi spiritului de corp al tanchiştilor.
Colonelul (r.) dr. Mircea Tănase, redactorul-şef al publicaţiei, „profită" de această poziţie şi aduce în atenţie câteva aspecte din istoria celor două arme pe care le-a slujit în cariera sa militară, în două materiale distincte dedicate transmisiunilor armatei române în Primul Război Mondial şi paraşutiştilor militari la împlinirea a 75 de ani de la eroicele lupte ale acestora pentru apărarea nordului Capitalei în august 1944.
Scriitorul şi istoricul literar Emil Niculescu, redactor de cursă lungă al revistei, ne oferă, în stilul său inconfundabil, secvenţe inedite din contribuţia unor personalităţi buzoiene la măreţul act al Unirii Principatelor, dar şi o abordare interesantă a legăturii pe care celebrul gazetar Pamfil Şeicaru a avut-o cu ţinutul natal buzoian, în ciuda tumultuoasei sale vieţii.
Viorel Frâncu, un publicist demult consacrat, pe care revista noastră are privilegiul de a-l situa printre colaboratorii săi statornici, se prezintă cu un articol incitant, Răzbunarea lui Alexandru Marghiloman, referindu-se, desigur, la publicarea post-mortem a incomodelor, pentru contemporanii celebrului şi nedreptăţitului om politic buzoian, Note politice.
Două articole, de geopoltică şi teorie militară, ne racordează la preocupările de înţelegere a lumii actuale, cu frământările şi obsesiile ei, cu întrebările, cu sau fără răspuns, pe care şi le pun analiştii militari, dar nu numai ei. Este vorba despre articolul colonelului dr. Vasile Cerbu, din cadrul Diviziei 2 Infanterie „Getica", referitor la continentul arctic, ca obiectiv al unui "nou mare joc", precum şi cel referitor la surprinderea pe câmpul de luptă, sugestiv intitulat Maschirovka lui Păcală şi temeinic documentat de către maiorul Teodor Jipa, din cadrul aceleiaşi structuri.
Raftul cu cărţi este şi de această dată bine rânduit şi etalat de către Emil Niculescu, care ne face o prezentare incitantă a unei lucrări semnate de maiorul Gheorghe Caracaş, apărută pentru prima dată în 1920 şi reeditată în 2018 la Editura Corint, Din zbuciumul captivităţii, precum şi prezentările succinte, semnate de Mircea Tănase, a lucrării lui Marian Petcu (coordonator) Enciclopedia cenzurii din România, apărută în 2019 la Editura Ars Docendi, şi cea a lui Viorel Frâncu, Istorii aviatice, apărută în 2019 la Editura Editgraph Buzău, o editură de prestigiu căreia îi datorăm şi noi tipărirea revistei în condiţii grafice de excepţie.
O notă de culoare aparte în paginile revistei este invitaţia la plimbare printre legendele Ţării Luanei, semnată de plutonierul adjutant principal Sandu Popa, din cadrul Diviziei 2 Infanterie ,,Getica".
La rândul nostru, vă facem o colegială invitaţie la lectură şi de participare, cu materiale ştiinţifice şi relatări din activitatea dumneavoastă, pentru editarea viitoarelor numere ale revistei noastre.

ÎMPARTE CU PRIETENII TĂI:

Este autorizată orice reproducere, fără a percepe taxe, cu condiţia indicării cu exactitate a numărului şi a datei apariţiei publicaţiei